"Presupun că dacă lucrurile s-ar fi întâmplat puţin altfel, nu aş scrie această carte." Aşa se explică una dintre cele mai atrăgătoare figuri ale poker-ului din ultima decadă, Mike Matusow. Fragmentul apare printre paginile de început ale noii autobiografii ale lui Matusow, „Check-Raising the Devil”, scrisă în colaborare cu Amy Calistri şi Tim Lavalli, şi ajută la stabilirea unui ton sobru adecvat pentru portretul de sine neşovăitor de candid care urmează.
Povestea lui Matusow este uneori jubilantă, uneori chinuită, punctată de succese remarcabile şi eşecuri la fel de remarcabile. Într-adevăr, oscilaţiile poker-ului profesionist - suişurile şi coborâşurile, pot face şi pe cel mai echilibrat dintre oameni să se zăpăcească - sunt ca şi o bază simplă pe care s-au construit cele mai mari climaxuri şi depresii din viaţa lui Matusow.
Mulţi care citesc „Check-Raising the Devil” sunt probabil familiarizaţi cu cel puţin câteva detalii ale distinsei cariere de poker a lui Matusow, cele mai remarcabile fiind cele trei brăţări WSOP şi cele peste $7 milioane din câştiguri de turneu.
Majoritatea vor citi amintiri ale câtorva sau a tuturor momentelor înalte, în principal cele care au fost televizate, cum ar fi cele două mese finale de la evenimentul principal WSOP ale lui Matusow (2001, 2005), confruntările sale cu câţiva adversari în anii de glorie ai boom-ului din poker (e.g., Greg Raymer la WSOP 2004, Shawn Sheikhan la WSOP 2005, Phil Hellmuth la Tournament of Champions 2005), sau rezultatul său remarcabil de la evenimentul principal WSOP de vara trecută.
O astfel de expunere i-a făcut pe unii să creadă că ştiu deja tot ceea ce trebuiau să ştie despre personalitatea deseori certăreaţă, arogantă, controversată, numită deseori la TV "The Mouth." Totuşi, cei care fac astfel de afirmaţii vor fi surprinşi de figura foarte vulnerabilă prezentată în carte, plină de îndoială, timiditate, cu foarte puţină stimă de sine şi uneori într-o mare nevoie de a fi acceptată de ceilalţi.
La fel ca şi alţi mari jucători de poker , este uşor să declanşezi mândria lui Matusow ("Cred că pot vedea slăbiciune într-o partidă live mai bine decât orice om"). Dar există şi o umilinţă consistentă şi o acceptare a limitărilor care subliniază fiecare pasaj din „Check-Raising the Devil” ceea ce îl umanizează pe Matusow, face mai uşoară identificarea cu el şi probabil face ca această poveste să devină mult mai atractivă decât ar fi fost fără.
Acel fragment care vorbeşte despre "lucrurile care se întâmplă puţin altfel" îl face pe Matusow să-l evoce pe Stu Ungar, de trei ori campion al evenimentului principal WSOP a cărui viaţă de dependent de droguri şi excese au contribuit la decesul său prematur la 45 de ani. Într-adevăr, posibilele paralele dintre povestea lui Ungar şi aceea a lui Matusow sunt fără greş, chiar biografia pe care Nolan Dalla şi Peter Alson i-au făcut-o lui Ungar, „One of a Kind” (2005) - printre recentele cărţi de poker probabil cea care este cea mai asemănătoare cu ”Check-Raising the Devil”.
Cartea lui Dalla şi Alson a început de asemenea ca o autobiografie în colaborare, dar a devenit ceva puţin diferit – cu un final tragic – decesul lui Ungar în 1998. Într-adevăr, mare parte a nesiguranţei din povestea lui Matusow îl vede pe "The Mouth" povestind cum a putut evita să aibă o soartă ca a lui Ungar.
Cartea începe în prima parte a anilor 1990, cu un Matusow în vârstă de 23 de ani trăind o experienţă la limită după cum este descrisă de el, locuind într-un trailer, lucrând la magazinul de mobilă al părinţilor săi şi distrugând regulat contul la video poker. Atunci un prieten i-a făcut cunoştinţă lui Matusow cu poker-ul live şi în curând îşi descoperă talentul de a citi jucătorii şi de a şti cum să işi elimine adversarii.
Concentrându-se în principal pe limit hold'em, Matusow a început în curând să câştige destul de mult pentru a renunţa la slujba sa şi de a juca poker full time, deşi nu înainte de a fi dealer la câteva camere de jocuri de cărţi din Vegas, în special la Sam's Town.
Construirea unui bankroll este împiedicată, totuşi, de unul dintre multele ocupaţii autodestructive ale lui Matusow – pariurile sportive. În fine Matusow găseşte un sponsor care insistă ca el să renunţe la pariurile sportive şi astfel cariera de jucător profesionist de poker a lui Matusow începe în forţă.
Matusow are succes la WSOP, ratând o brăţară ca runner-up la un eveniment de Omaha Hi-Lo din 1997, câştigând apoi un premiu uriaş în 1998 după ce l-a sponsorizat pe Scotty Nguyen la evenimentul principal WSOP (pe care Nguyen l-a câştigat). În acea toamnă Matusow şi-a cumpărat o casă, mutându-se din trailer. În anul următor Matusow a câştigat o brăţară la un eveniment de no-limit hold'em.
Naraţiunea poate fi de acum împărţită în trei perioade: ceea ce se poate numi "anii de petrecere" (2000-2003), o perioadă marcată de mai multe succese la turnee dar umbrită de abuzul de droguri; o perioadă de tranziţie în care Matusow s-a ocupat cu droguri (cele de pe stradă) şi a fost diagnosticat cu tulburare bipolară şi cu deficit de atenţie cauzat de tulburare hiperactivă, ceea ce a culminat cu arestarea sa pentru trafic de droguri, fiind condamnat la şase luni de închisoare (2003-2005); apoi întoarcerea triumfătoare a unui "nou Mike, a unui Mike mai bun, a unui Mike în schimbare" când a obţinut cele mai multe victorii atât la bătăliile de la mesele de poker cât şi cu problemele din viaţa personală (2005-2008).
În prima perioadă Matusow s-a calificat la masa finală de la evenimentul principal WSOP 2001, a câştigat cea de-a doua sa brăţară WSOP în 2002 şi s-a bucurat de unele dintre cele mai mari succese la mesele pe bani. Poveştile de poker se împletesc cu momentul în care a făcut cunoştinţă cu drogurile (prima dată ecstasy, apoi în principal metamfetamine) şi stilul de viaţă nesăbuit, limitat ca viziune pe care acestea îl inspire.
Deşi e un anumit aspect senzaţional în poveştile despre sex, droguri şi stilul de viaţă pe miză mare, cartea nu celebrează în niciun caz folosirea drogurilor, iar Matusow îşi critică în mod repetat deciziile proaste, susceptibilitatea la sfaturile proaste şi lipsa dorinţei sale de a face o reflecţie interioară atât de necesară.
Când Matusow a reuşit în sfârşit să se abată de la calea lui Ungar către ruina totală, povestea devine într-un fel tristă atunci când vorbeşte despre diagnostic şi tratament, cititorul aflând împreună cu Matusow gravitatea tulburărilor sale şi modul în care consumul de droguri le-a exacerbat şi mai mult.
Fără a da detalii, Matusow îşi aminteşte de asemenea perioada în care a fost arestat pentru trafic de droguri, negocierile care au dus la o pedeapsă cu închisoarea de şase luni şi experienţa traiului din spatele gratiilor. În timp ce Matusow oferă câteva raţiuni pentru deciziile care au condus în final la încarcerarea sa, cititorii sunt lăsaţi să decidă pentru ei înşişi gravitatea vinei lui Matusow.
Eliberarea lui Matusow din primăvara lui 2005 a fost urmată de calificarea de la masa finală a evenimentului principal din acel an precum şi victoria sa de la Tournament of Champions. Chiar dacă toată lumea este deja familiarizată cu detaliile acestor turnee, nararea lor aici este în mod special atrăgătoare dacă luăm în considerare cunoştinţele lui Matusow despre procese. Pe măsură ce Matusow continuă cu povestea până în prezent, se descrie pe sine ca şi cum ar fi găsit un echilibru nou, profitabil în viaţa sa.
„Check-Raising the Devil” este o carte remarcabilă care, ca şi subiectul său, poate fi privită din mai multe perspective. Este o contribuţie semnificativă pentru istoria poker-ului, oferind o cronică detaliată a ultimei decade a poker-ului profesionist, o perioadă de mare dezvoltare prezentată aici din perspectiva uneia dintre figurile sale centrale.
Este o lecţie la obiect care avertizează cu privire la pericolele abuzului de droguri dar şi a altor tentaţii care se ascund în lumea poker-ului pe miză mare. Este confesiunea autorului, completând într-un fel procesul de "curăţare" descris aici. Dar cartea este de asemenea şi apologia lui Matusow despre propria apărare, o încercare de a stabili un record curat şi probabil, după cum a afirmat la victoria de la Tournament of Champions 2005, îi oferă "vindecare".
Check-raise-ul este una dintre acele mişcări pe care un jucător de poker le poate face, deseori fiind o încercare agresivă de a prelua controlul la o mână la care nu ai fost în avantaj anterior. Este dificil să nu priveşti „Check-Raising the Devil” ca un gest îndrăzneţ al lui Matusow, o manieră de a trata mâna care i-a fost oferită.
| Data | Turneu | Buy-in |
