
Este oare posibil ca poker-ul să fie declarat următorul sport olimpic?
Cu mulţi dintre jucătorii săi aflaţi în nenumărate colţuri ale lumii şi provenind din multiple tări dar şi cu o rată de creştere în plină acensiune, care este impedimentul pentru ca poker-ul să fie introdus ca sport în următoarea ediţie a sporturilor olimplice?
Cotele de popularitate ale poker-ului sunt atât de mari încât au făcut din acesta un adevărat fenomen la nivel global, turneele de poker desfăşurându-se pe continentul american, european, în Asia şi Australia. Cu toate acestea, poker-ul duce lipsă de ceva esenţial şi anume o asociaţie profesionistă, aşa cum alte sporturi au deja: Asociaţia Jucătorilor Profesionişti de Golf, Federaţia Română de Fotbal, Asociaţia Naţională de Basketball şi aşa mai departe; şi un set bine stabilit de reguli, dincolo de cele ale jocului în sine.
Dacă în prezent fiecare turneu împreună cu organizatorii acestuia stabilesc buy-in-urile sau modalităţile de calificare, iată că un set de reguli bine stabilite cu privire la aceste aspecte vor aduce poker-ul cu un pas mai aproape de a fi recunoscut ca sport internaţional.
La fel de interesant este şi un aspect legat de jucători şi care cu siguranţă vor fi în număr mare; şi anume cum îşi vor reprezenta aceştia ţara?
Dacă nume mari precum Johnny Chan (China), Scotty Nguyen (Vietnam), Tony „G” Guoga (Australia) şi-au găsit succesul în SUA şi mulţi dintre ei au devenit între timp cetăţeni ai Statelor Unite, care „tabără”o vor alege pentru a o reprezenta în cadrul unei Olimpiade?
Jesse Jones s-a gândit la aceste aspecte şi a pus bazele Asociaţiei Mondiale de Poker, care printre altele are în vedere şi declararea poker-ului sport internaţional. Dar pentru ca Comitetul Olimpic Internaţional să recunoască poker-ul ca sport internaţional este nevoie atât de o asemenea asociaţie cât şi de un set de reguli foarte bine stabilite în ceea ce privesc buy-in-urile, modalităţile de calificare etc.
Printre alţi membri fondatori ai WPA (World Poker Association) se numără şi Patrik Antonius, Andy Bloch, Doyle Brunson, Johnny Chan, Allen Cunningham, Barry Greenstein, Phil Hellmuth, Kenna James, Marcel Luske, Mike Matusow, Daniel Negreanu, şi David Williams.
Posibilitatea ca poker-ul să fie prezent la Olimpiada din 2012 nu este atât de îndepărtată, însă pune presiune pe cei care vor şi luptă pentru ca acest lucru să devină realitate, iar probabilitatea ca anul acesta, mai precis la începutul lunii octombrie când va avea loc Congresul Olimpic de la Copenhaga (Danemarca) alte două sporturi să fie incluse în programul Olimpiadei din 2012 este foarte mare. Printre cele două noi sporturi se poate afla şi poker-ul.
Recunoaşterea poker-ului şi includerea sa în programul olimpic reprezintă un pas major în creşterea popularităţii acestuia şi aducerea la mese a şi mai multor jucători precum si spargerea anumitor bariere legislative în ceea ce priveşte poker-ul.