"Ce altceva mai poţi spune despre Omaha pe care să nu-l fi spus în prima carte?"
Aceasta a fost întrebarea pe care Jeff Hwang spune că a primit-o în mod repetat când lucra la cea mai nouă carte, „Pot-Limit Omaha pentru avansaţi, Volumul I: joc de Small Ball şi Short-Handed”. Într-adevăr, după cum spune însuşi Hwang, nu demult o carte despre pot-limit Omaha era considerată de mulţi publicişti una dintre cele multe.
Hwang spune că în acea vreme, Pot-Limit Omaha Poker: The Big Play Strategy a apărut pentru prima dată în decembrie 2007, "nimeni – nici măcar cel mai mare publicist de cărţi de poker din domeniu – nu s-a gândit că ar exista o posibilă piaţă pentru cărţile de PLO."
Cu siguranţă vremurile s-au schimbat, iar PLO a început să fie jucat frecvent atât în camerele de poker din Vegas cât şi oriunde altundeva, iar o apariţie bruscă a unor texte cu privire la Omaha a început să se găsească pe rafturi vara şi toamna.
Printre aceste oferte noi, Advanced Pot-Limit Omaha, Volume I a lui Hwang este în mod clar ceva deosebit. Noua carte a lui Hwang îl consacră pe autorul său p autoritate în ceea ce priveşte strategia şi teoria la PLO, construindu-se în mod semnificativ pe sfaturile oferite de cartea sa de mai devreme, în timp ce oferă numeroase ponturi şi strategii pentru a avea succes la jocul pe care mulţi observatori îl consideră "jocul viitorului."
În prima sa carte despre Omaha – în care prima jumătate se concentrează pe pot-limit Omaha (restul pe Omaha-8 şi PLO-8) - Hwang prezintă acea "strategie big plan," o abordare destul de judicioasă a PLO care implică mâini de început selectate cu atenţie şi abilitatea de a recunoaşte "situaţiile big-pot " în care cineva ar trebui să dorească să joace pentru stack-uri.
Cea mai mare parte a abordării lui Hwang cu privire la PLO, era să exploreze "falsitatea de care trebuie să dai dovadă într-o situaţie în care banii merg în pot." În schimb, o abordare tehnică de construire a mâinilor de început şi de modul de funcţionare al draw-urilor - "fizica draw-ului la chintă" şi "ştiinţa big potului," spune Hwang – precum şi aprecierea importanţei jocului pe poziţie poate ajuta pe cineva să găsească mereu acele situaţii în care să exploreze equity edges semnificative atunci când joacă poturi mari, în aşa fel încât să nu caute întotdeauna stack-uri.
Nu este necesar să citeşti cartea lui Hwang de mai devreme pentru a face a faţă la Advanced Pot-Limit Omaha, deşi dacă ai ceva experienţă la PLO, precum şi cunoştinţele fundamentale şi aspectele tehnice ale jocului pe care le oferă prima carte, acestea sunt cu siguranţă folositoare.
Decât să repete prezentarea de mai devreme a "strategiei big play," Hwang îi oferă cititorului o abordare simplă şi astfel fără prea multe mişcări ceremonioase trece direct la discuţia despre jocuri "avansate" pe care o arată titlul cărţii sale noi.
Această carte este într-un fel intimidantă cu o lungime de peste 500 de pagini care pot pune pe fugă cititorii de ocazie – veşti bune pentru studenţii mai serioşi de PLO care beneficiază foarte mult de sfaturile lui Hwang, care se distanţează de mulţi jucători de hold'em care se aruncă în jocurile de PLO cu mai multe cunoştinţe.
În ciuda mărimii – şi uneori a unor concepte complicate care se discută – cartea nu necăjeşte cititorii în special datorită stilului comunicativ al lui Hwang precum şi datorită organizării inteligente, sensibile a cărţii.
Ca un bun profesor, Hwang face o treabă foarte bună explicând materialul dificil, termenii ambigui, uneori demonstrând atât cu candoare când îşi poartă cititorul prin mai multe concepte şi exemple de mâini. De asemenea, organizarea logică a cărţii te ajută să devii din ce în ce mai înverşunat, şi de fapt, după cum o spune şi însuşi Hwang, ordinea secţiunilor nu este în niciun caz arbitrară ci organizată conştient în aşa fel încât să ajute cititorul să acumuleze cât mai mult de la fiecare discuţie.
Cartea începe cu o privire stufoasă a unui anume joc particular, tehnici de plutire, acea tehnică de bluffing folosită deseori în no-limit hold'em unde cineva plăteşte cu o mână mai uşoară la o rundă în ideea de a încerca să ia potul la o rundă de mai târziu.
Deşi acest pas poate părea un punct de început arbitrar la prima vedere, plutirea este de fapt o modalitate excelentă pentru Hwang pentru a dezvolta acea abordare a "strategiei de big play" din prima sa carte, imediat introducând cititorul într-un joc care merge mai departe de valorile mâinilor şi de pot odds.
De aici, Hwang pune în prim-plan secţiuni care acoperă cele mai importante concepte care sunt necesare pentru sfaturile de strategie care urmează. Hwang aplică abil totul la PLO ideea unui raport stack-la-pot (SPR) introdus de Ed Miller, Matt Flynn şi Sunny Mehta în Professional No-Limit Hold'em, explicând de ce este vorba de o consideraţia care are mai mult sens la partidele de pot-limit.
Alte concepte precum mecanismele deep stack, avantajul poziţional, cartea "pivot", value betting şi bluffing au parte de atenţie, toate pregătind decorul pentru prezentarea lui Hwang cu privire la strategia "small ball", discuţia sa despre three-betting înainte de flop şi sfaturile sale cu privire la jocul short-handed.
Sunt foarte multe lucruri aici care ar trebui să atragă atenţia asupra jucătorilor de no-limit hold'em care în mod greşit au anumite percepţii despre jocurile lor pe care le transferă la PLO. Doar pentru a da un exemplu, Hwang explică modul în care ideea de "iniţiativă pre-flop" - crucială la NLHE – este trecută cu vederea la PLO, iar de fapt arată atât prin explicaţie cât şi prin exemple cu mâini, modul în care a plusa înainte de flop la PLO nu numai că deseori nu creează fold equity, dar tinde să convingă jucătorii să îi răspundă celui care a plusat după flop.
Acest lucru nu înseamnă că Hwang descurajează preflop raising la PLO, dar în schimb face un efort de a clarifica pentru cititorii săi, motivele pentru care cineva trebuie să facă acele raise-uri, în ideea de a forţa oamenii să facă continuation bets post-flop (ca la NLHE) nu neapărat să fie o prioritate ca cineva să facă raise înainte de flop.
Cele mai multe secţiuni ale cărţii includ multe exemple de mâini, cel mai extensiv fiind "128 Hand Walkthroughs" care merge mai departe şi discută despre jocul short-handed. Cartea se încheie cu o consideraţie adâncă despre cerinţele bankroll-ului la PLO, păreri despre "subiecte la întâmplare" cum ar fi selectarea jocurilor sau a poziţiilor, şi unele lucruri concludente despre evoluţia PLO şi viitorul său probabil.
După cum Hwang demonstrează cu abilitate în Advanced Pot-Limit Omaha, Volume I, erau ceva mai multe de spus despre Omaha. Se pare că acest joc este o categorie de literatură de poker care se dezvoltă rapid, iar cartea lui Hwang pare destinată pentru a fi considerată o contribuţie importantă pentru strategia şi teoria de PLO.
| Data | Turneu | Buy-in |
